Exprimă-ţi opinia liber. Creează sau semnează o petiţie online.
Prima pagina » Petitii online » Recuperarea creantei istorice de la Germania de peste 18 miliarde de euro
image

Petitie: "Recuperarea creantei istorice de la Germania de peste 18 miliarde de euro"

Facebook share

Stimați cetățeni,

Animat de dorința de a lămuri datoriile Germaniei fața România şi de a contribui la găsirea de soluții la ieșirea României din criză, supun atenției Dumneavoastră această problemă în speranța ca prin sprijinul popular al românilor vom reuși să sensibilizăm atenția factorilor responsabili pentru clarificarea acestei creanțe istorice de peste 18 miliarde de euro.

In 1935, România si Germania au semnat un acord prin care se stabilea că plățile dintre cele doua țări, provenind din schimbul de mărfuri şi din alte obligații de stat şi particulare, să fie efectuate prin cliring bilateral între Banca Naționala a României si Casa de Compensație Germana. Conform lucrărilor de specialitate (Kiriţescu, S., Sistemul bănesc al leului şi precursorii săi, vol. al II-lea, pag. 503, cercetările din cadrul Academiei Române / INCE), la nivelul anului 1944, soldul activ pentru România rezultat ca urmare a operaţiunilor de cliring depăşea 1 miliard mărci imperiale.

Acest sold este confirmat şi de surse oficiale externe, precum: Arhiva Germaniei; numărul de registru din Berlin este: R 2/222; dosarul cuprinde ultimul extras de cont al Casei de Compensaţie precum şi toate tranzacțiile; Banca Reglementelor din Basel - Raportul de lucru nr.13 si 14 (p. 164 - 166). Din documentele care există, este vorba despre o datorie a Germaniei către România, care datează din perioada celui de-al Treilea Reich, şi care a ajuns în zilele noastre la fabuloasa sumă de 18 miliarde de euro. Toate datoriile pe care statul român le-a contractat în ultimii ani ar putea fi acoperite cu ușurință de o creanța uitata timp de aproape șapte decenii. Si totuși, autoritățile de la București par complet dezinteresate de acest subiect.

Aștept sprijinul românilor pentru a determina guvernul să clarifice această datorie.

06/02/2012

Autor:  
Destinatar: Guvernul Romaniei
Petitie si semnaturi in format: XLSxls   PDFpdf
Stiri in legatura cu aceasta petitie:

Germania trebuie sa isi plateasca datoria la Romania 29/01/2014
In 2010 am facut dezvaluirea spectaculoasa dar riguros documentata ca Germania are o datorie istorica fata de Romania, de peste 18 miliarde de euro. Cine are datorii la Romania, sa si le plateasca. Daca ar avea acesti bani, Romania nu ar mai avea motive sa se imprumute mai departe, la Fondul Monetar International. Guvnerul nu actioneaza deloc

Cred intr-o Romania mandra si sigura pe ea insasi, in romani fericiti si prosperi, intr-un stat eficient, pus in slujba cetateanului, intr-o reprezentare de calitate, la Bruxelles si nu numai, a intereselor Romaniei si romanilor. Va invit sa transformam aceste aparente vise in realitate, impreuna chiar putem reusi!

Aici poti semna pentru a sprijini lupta - este nevoie de semnatura ta pe hartie.
http://de.scribd.com/doc/203117082/Lista-Sustinatorilor-Candidatului-Independent-Radu-Golban

Informatii 20/03/2013
DEZBATERE PE 10 APRILIE IN PARLAMENTUL UE DEPSRE DATORIA GERMANIEI:
Cauzele euroscepticismului in Romania: exista vreo datorie a Germaniei fata de Romania?
Informatii pe:
http://www.facebook.com/Golban.Radu/events

Adresa către Domnul Guvernator Academician Profesor Doctor Mugur Isărescu 21/02/2012
Stimate Domnule Guvernator Academician Profesor Doctor Mugur Isărescu,

Am luat de nenumărate ori la cunoștință că din analizele şi studiile Băncii Naționale a României nu rezultă vreo datorie a Germaniei din perioada 1936-1944 în baza Acordului pentru Reglementarea plăţilor între Imperiul German şi Regatul României semnat la Bucureşti pe 24 mai 1935. Acest lucru mă surprinde în mod special deoarece tocmai BNR a evidențiat în două publicații (fără an) electronice pe pagina sa de internet, ale Domnului Profesor Doctor Virgil Stoenescu, ntitulate "Rezerva internațională a BNR" la pagina 10 şi în "Regimul valutar în România 1929-1939” la pagina 12 şi 13 realitatea istorica a acordurilor de cling.

Totodată, în aparatul bibliografic la pagina 16 se găsesc inserate la sfârşitul primei publicații menționate două lucrări de o importantă semnificativă în problema creanțelor. Prima lucrare citată în bibliografia publicației BNR mai sus amintite, este un studiu al Academiei Române de Axenciuc, Victor "Evoluţia economică a României, Cercetări statistico-istorice, 1859-1947", vol. III, Monedă, Credit, Comerț, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2000, care prezintă şi tratează la pagina 53 şi în tabelul 15 la pagina 57 rezervele în cliring ale BNR. Pe măsura ce Domnul Profesor Doctor Virgil Stoenescu a studiat materialul introdus în aparatul bibliografic, ar fi trebuit ca BNR să aibă
în evidentă şi structura şi soldul contului de cliring cu Germania. Lucrarea Academiei din anul 2000 a avut la dispoziție acele date istorice care așa cum au declarat în mod public reprezentanții autorizați ai BNR nu mai există. Aş dori să ştiu care materiale științifice au facilitat aceste studii prestigioase ale BNR dacă lipsesc datele din tranzacțiile de cliring.

Al doilea material citat şi care a stat la baza publicației Domnului Profesor Doctor Virgil Stoenescu este lucrarea lui Kiriţescu, Costin C. „Sistemul bănesc al leului şi precursorii lui”, vol. I-II, Editura
Enciclopedică, Bucureşti, 1997. În cazul în care acest material a fost studiat şi analizat odată cu elaborarea lucrării științifice sub egida BNR, imposibil ca Domnul Profesor Doctor Virgil Stoenescu să nu fi sesizat la pagina 503 a lucrării citate soldul final al României la Casa de Compensație a Germaniei în 1944, precum este descris în detaliu de către Kiriţescu. Textele din aceste două lucrări relevă fără tăgada existența dovedită a datoriei Germaniei către România în urma Acordului pentru Reglementarea plăţilor între Imperiul German şi Regatul României. Problema creanțelor
comerciale din relația cu Germania au fost de alt fel în primele decenii de după război dezideratul științific al mai multor lucrări de specialitate.

După cum puteți observa atât studiile BNR cât şi ale mele se bazează pe același material, care însa odată cu o nouă interpretare juridică a Tratatului de Pace de la Paris, inițiativă care îmi
aparține, rezultă că ar fi dispărut din evidența arhivelor BNR. Vă rog respectuos să precizați ce s-a întâmplat cu rezervele de cliring din activele BNR după 1947. Dispariția activelor de ordinul mai multor zeci de miliarde de lei evidențiate în arhivele federale ale Germaniei (1,126 miliarde de reichsmark) şi a Băncii Reglementelor Internaționale, din evidența BNR trebuie explicată, pentru că este un bun al poporului român de o importanță considerabilă. Dincolo de interpretarea juridică, dacă activele BNR din sistemul de cliring din 1947 ar reprezenta o datorie neachitată față de
Romania sau nu, aștept un răspuns ferm la această întrebare. Este consternant faptul că nu se găsesc niște date, care sunt citate sub egida Academiei în anul 2000 cu referire la devizele cliring, dar care nu se mai găsesc astăzi în arhivele BNR. Deoarece declarațiile publice ale reprezentanților calificați ai BNR sunt hotărâtoare pentru tot restul declarațiilor ministerelor (M.A.E şi M.F.) vă rog încă odată să precizați într-o declarație publică, chiar dacă vizează un public mai puțin avizat, care sunt documentele concrete studiate de BNR care au determinat-o să afirme că nu dispune de informații cu referire la problema semnalată. În aceeiași ordine de idei vreau să menționez şi faptul, nu mai puțin surprinzător, că răspunsurile oficiale ale BNR nu iau în considerație şi datele unei instituții, care este mai presus de orice suspiciune, respectiv Banca Reglementelor Internaționale de la Basel.

Îmi reînnoiesc şi cu acest prilej oferta mea complet dezinteresată de a pune la dispoziția BNR toate datele de care dispun (inclusiv materialul din arhivele federale ale Germanie) şi întreaga mea expertiză în ce privește soluționarea problemei acestei creanțe. În așteptarea răspunsului Dumneavoastră la aceste nedumeriri ale mele vă asigur de înalta stimă şi considerație pe care vi-o port de când v-am cunoscut.

Doctor Radu Golban

"Regimul valutar în România 1929-1939"
http://www.bnr.ro/files/d/Pubs_ro/Studii/regimul_valutar_1929_1939.pdf

"Rezerva internațională a BNR"
http://www.bnr.ro/files/d/Pubs_ro/Studii/rezerva_internationala.pdf

"Evoluţia economică a României, Cercetări statistico-istorice, 1859-1947":
http://www.ince.ro/Evolutiaeconomicavol.III-final.pdf

*Stiri, informatii in legatura cu petitia:
*Cod validare:
- introduceti codul de mai jos
captchaCode