Exprimă-ţi opinia liber. Creează sau semnează o petiţie online.
Prima pagina » Petitii online » Atribuirea numelui “Ioan Alexandru” străzii “Căderea Bastiliei” din Bucureşti, sector 1
image

Petitie: "Atribuirea numelui “Ioan Alexandru” străzii “Căderea Bastiliei” din Bucureşti, sector 1"

Facebook share

Doamnelor şi domnilor,

Cu ocazia comemorării a zece ani de la trecerea la cele veşnice a poetului, profesorului şi senatorului Ioan Alexandru, Grupul Civic Ioan Alexandru are intenţia să solicite Consiliului General al Municipiului Bucureşti ca strada “Căderea Bastiliei” din sectorul 1 al Capitalei să devină strada „Ioan Alexandru”.
Considerăm că atribuirea numelui lui Ioan Alexandru acestei străzi este un semn al preţuirii pentru viaţa şi activitatea sa publică, atât înainte de 1989, cât şi după această dată.
Iniţiativa apaţine, deocamdată, semnatarilor de mai jos. Puteţi să vă arătaţi ataşamentul pentru poezia, şi valorile promovate de Ioan Alexandru, pentru păstrarea memoriei marelui om în conştiinţa românilor, devenind cosemnatari ai acestei solicitări care va fi adresata CGMB.

Pr. Vasile Bălţătescu, teolog
Silviu Despa, inginer
Marian Munteanu, profesor, dr.
Victor Negară, inginer
Iulian Capsali, grafician, regizor
Constanţa Costea, cercetător dr.
Lucian Despa, jurnalist
Pr. Aurel Hancu, scriitor drd.
Mihaela Cristina Klimowicz, filolog
Gabriel Klimowicz, jurnalist
Cristina Madgearu, jurnalist
Serban Madgearu, jurnalist
Costion Nicolescu, teolog dr.,
Horea Paştina, pictor, lector dr.
Liviu Petrina, diplomat
Pr. Cristian Popescu
Anca Sârbulescu, poet
Mihai Sârbulescu, pictor, lector dr.

Argument – Expunere de motive

în vederea atribuirii numelui “Ioan Alexandru”
străzii “Căderea Bastiliei” din Bucureşti, sector 1

1. Reafirmarea lui Ioan Alexandru în galeria marilor români

Cei mai importanţi oameni pentru viaţa şi istoria poporului român au dat numele lor câte unei străzi din Bucureşti. În acest fel au înţeles, municipalitatea şi bucureştenii, să-i cinstească pe cei mai importanţi români, pe cei care au contribuit în mod esenţial la istoria, cultura şi spaţiul civilizaţiei româneşti, la continuitatea spirituală a naţiunii române.
În acest an, la 16 septembrie, se împlinesc 10 ani de la moartea marelui poet, profesor şi om politic Ioan Alexandru. Inaugurarea unei străzi cu numele său ar putea fi un prilej de sărbătoare pentru bucureşteni, un prilej de omagiere a unei mari personalităţi şi totodată un prilej de reafirmare a valorilor pentru care Ioan Alexandru a trăit şi s-a luptat în timpul bogatei sale vieţi.

2. O valoare culturală autentică în conştiinţa bucureştenilor

Ioan Alexandru este unul dintre marii poeţi ai literaturii române, reprezentant de prim rang al liricii creştine şi exponent marcant al tradiţionalismului cultural. Opera sa profund originală se defineşte prin mărturisirea ardentă a dragostei de Dumnezeu şi a devotamentului faţă de poporul român, fiind în acelaşi timp şi o expresie subtilă a erudiţiei filologului specializat în studii biblice, ebraistică şi bizantinologie.
În inima Bucureştiului, strada “Ioan Alexandru” ar cinsti, prin omagierea poetului şi a operei sale, reperele creştine, universale şi tradiţionale, care ne justifică existenţa.

3. Un simbol al implicării civice, într-o capitală europeană

Caz aproape unic al generaţiei sale, Ioan Alexandru a reuşit să fie activ ca persoană publică în anii dictaturii, fără însă să cedeze cu nimic în faţa constrângerilor ideologice impuse de oficialităţile vremii. El a ştiut să pună temelii civice de normalitate într-o lume în care aberaţia era promovată agresiv şi strivitor, având curajul să reprezinte cu demnitate, în mod public, ataşamentul majorităţii tăcute faţă de credinţa creştină şi tradiţiile româneşti.
Cu atât mai mult, în perioada post-comunistă Ioan Alexandru şi-a continuat misiunea publică, cu mijloacele sporite pe care i le-au adus mai multa libertate de manifestare în spaţiul civic, înfiinţând organizaţii, susţinând conferinţe, încurajând tineretul universitar şi însufleţind societatea civilă românească.
Considerăm, astfel, firească marcarea simbolică a topografiei unei capitale europene prin numele unui promotor autentic al valorilor civice şi al patriotismului luminat.

4. Adeziunea la modelul politicii ca slujire

Politician clasic în adevăratul sens al cuvântului, Ioan Alexandru a înţeles, prin întreaga sa activitate, să răspundă îndemnului evanghelic: “Dacă cineva vrea să fie întâiul, să fie cel din urmă dintre toţi şi slujitor al tuturor” (Marcu, 9, 35).
Astfel, Ioan Alexandru a activat politic încercând să fie “slujitor al tuturor”, gândindu-se în permanenţă la binele comun. El a reuşit în anii ‘90, într-un context politic încă marcat de nefericite inerţii ateiste, să contribuie decisiv la reintroducerea religiei în şcoli, să repună în jurământul demnitarilor rugăciunea “Aşa să-mi ajute Dumnezeu”, să readucă în sala Camerei Deputaţilor semnul Crucii Mântuitorului, să înfiinţeze Grupul parlamentar de rugăciune şi, în general, să fie un apărător neobosit al valorilor creştine în viaţa politică şi publică a României.

5. Un demers simbolic-identitar

Numele actual al străzii, lipsit de ecouri în amintirea bucureştenilor, este relativ recent. Înainte de 1930 strada se numea “Cometa”. Din 1930 a purtat numele lui C.B. Thomson of Cardington, un fost şi uitat ataşat militar britanic. După trei ani, a devenit “I.G. Duca”, la moartea fostului politician liberal. Când regimul comunist a procedat la înlăturarea urmelor istoriei politice a României, strada a devenit “Căderea Bastiliei”.
Membrii Grupului Civic Ioan Alexandru propun schimbarea acestei denumiri având în vedere şi faptul că de această stradă sunt legate momente semnificative din viaţa şi activitatea poetului. De aici, spre exemplu, în ziua de 21 decembrie 1989, poetul Ioan Alexandru a plecat, purtând Crucea şi Icoana Mântuitorului Iisus Hristos printre soldaţi şi insurgenţi deopotrivă, străbătând într-un unic şi tulburător ritual, întreg spaţiul dintre Piaţa Romană şi Piaţa Universităţii.
Acest moment din istoria eliberării capitalei – şi a ţării întregi – de sub povara dictaturii comuniste se cuvine, astfel, înregistrat în patrimoniul identitar al oraşului şi prin invocarea celui ce a fost şi va rămâne întotdeauna poetul Ioan Alexandru.

22/03/2010

Autor: autorul a ales ca aceasta informatie sa nu fie publica
Petitie si semnaturi in format: XLSxls   PDFpdf