Exprimă-ţi opinia liber. Creează sau semnează o petiţie online.
Prima pagina » Petitii online » Salvati Padurea Muncel
image

Petitie: "Salvati Padurea Muncel"

Facebook share

Domnule Președinte Cristian Mihai ADOMNIȚEI,

Dorim ca prin intermediul acestei petiții, să vă aducem la cunoștință faptul că în Pădurea Călugăra din satul Muncelu de Sus, comuna Mogoșești-Siret, județul Iași, s-au defrișat porțiuni întinse din pădure, la ras, ceea ce aduce numerose efecte negative asupra satului nostru.

Problematica situației create în cazul defrișărilor aduse Pădurii Călugăra – Satul Muncelu de Sus, trebuie privită din trei puncte de vedere:


1. În primul rând din punct de vedere geografic:

Este una dintre puținele zone de dealuri înalte și podiș din Zona Moldovei cu pădure rămasă încă în picioare, făcând parte din totalul de 16% de suprafe-țe împădurite de pe teritoriul județului Iași, total care este de două ori mai mic decât media europeană recomandată.
Un rol important al pădurii este cel de stabilizare a terenului împotriva eroziunii solului și a efectelor devastatoare ale acesteia, precum: alunecările de teren, ș.a. Satul nostru fiind situat pe un deal, cota cea mai mare fiind de 320 de metri, pădurea are rol de suport de stabilizare a terasamentului local.
Pădurea formeaza un micro-climat propice satului:
O altă funcție importantă este cea de adăpost împotriva crivățului din Nord, pe direcția majoritară curenților canalizată de râul Siret pe direcția N-S, și de asigurare a căilor de acces către sat – drumul județean ce unește Romanul de Pașcani cât și calea ferată. Iarna padurea ține dos satului în fața viscolului din nord, fiindcă se întinde pe aproximativ întreaga lungime a satului. Astfel satul e protejat de uscatul vânt nordic.
De asemenea asigură un microclimat umed, reprezentând o sursă de vapori de apă pentru aducerea ploilor; Datorita pădurii, vara se păstrează o umiditate și răcoare în aer și la nivelul solului. Primavara, aceste paduri duc la o topire treptată a zăpezilor ce face ca terenurile să-și stocheze cu ușurința cantitatea necesară de apă.
Un pericol major este reducerea biodiversității – fiind o zonă de silvostepă și pădure de foioase găsim animale ca: țapul, capra (capriorul), veverița, șoarecul de padure, viezurele, vulpea, ariciul, etc.
Pasari: uliul, gaita, graurul, mierla, sturzul, cucul, pupaza si alte specii de pasari mici.

2. Un al doilea punct de vedere este referitor la latura istorică (patrimoniu cultural):
În vechime, ținutul satului era acoperit de păduri dar acum nu a mai ramas decât două din acea întinsă pădure ce continua pana în zona Sucevei. Pădurile care au ramas, două la numar, sunt: Călugara și Baluș.
Padurea Călugăra – numele ei vine de la schitul de călugari greci, ea aparținând mănăstirilor grecești. În urma secularizării averilor mănăstirești de la 1863, pădurea e luată de stat, aparținând Ocolului Silvic-Pascani. Este o pădure ce apare în documente încă de pe timpul lui Ștefan cel Mare, când Muncelu de Sus era un punct strategic pentru români. În 1950 au fost adusi militari pentru deschiderea șantierului militar, pentru a se construi Unitatea Militară, un alt punct strategic, unintatea fiind integrată în corolarul pădurii. De asemenea în centrul acestei păduri se află Tabăra de Copii-Poiana Cerbului, care aduce turiști de-a lungul anilor.
În pădure s-au identificat arbori vechi (stejari, goruni), de peste 250 de ani, de o importanță considerabilă pentru sat, care au fost tăiați neavând statutul de arbori protejați, ceea ce duce în continuare la distrugerea unor arbori ce ar putea fi declarați ca arbori monument.

3. Și cel de-al treilea punct de vedere este cel din plan social:

Pădurea oferă numeroase resurse regenerabile. Și nu în ultimul rând este o resursă pentru localnici în privința de: ciuperci, fructe de pădure, plante medicinale, lemne, precum și multe altele.
Cât și din punct de vedere a stimulării turismului local, prin turiștii veniți în vizită la tabăra Poiana Cerbului (Muncel) – din mijlocul pădurii.
Mai mult de atât, avem în vedere beneficiile aduse, prin oferirea unui mediu nepoluat. Un singur arbore fabrică zilnic oxigenul necesar pentru 30 de oameni timp de 12 ore, se poate afirma că pădurea este un bun cu valoare inestimabilă pentru sănătatea noastră. Aerul ei conține foarte mulți ioni negativi care oxigenează creierul, stimulează toate funcțiile organelor și întârzie îmbatrânirea.

Prin urmare, adresăm cererea de a introduce Pădurea Călugăra, de la Muncelu de Sus, în arealul de păduri cu arbori protejați, identificând arborii monument cu o valoare deosebită pentru satul nostru și locuitorii acestuia. În conformitate cu Hotărârea nr.261/28.08.2014, privind instituirea regimului de protecție și cpnservare a arborilor cu valoare deosebită de pe teritoriul județului Iași, prin delegarea de competențe de custozi ai Pădurii Călugăra, pentru Asociația GISU, cu sediul în sat Muncelu de Sus, comuna Mogoșești-Siret, județul Iași, de a avea dreptul de potejare asupra ariei naturale, respectiv Pădurea Călugăra (Muncelu de Sus).

Vă mulțumim.

Asociația GISU 25.01.2015


Domnului președinte al Consiliului Județean Iași.

25/01/2015

Autor: Asociatia GISU
Destinatar: Consiliul Judetean Iasi
Categorie: Mediul inconjurator.
Petitie si semnaturi in format: XLSxls   PDFpdf
*Stiri, informatii in legatura cu petitia:
*Cod validare:
 =